Activitățile de zi cu zi și legătura pe care o au cu starea de bine

Potrivit unui studiu asupra unor pacienți psihiatrici efectuat în 2021, o multitudine de evenimente din viața de zi cu zi este legată de starea de bine.

Să rămâi activ în perioada pandemiei s-a dovedit a fi o provocare, în special în condițiile în care oamenii se temeau să iasă afară din casă. Unii au încercat să facă mișcare acasă, dar cu toate acestea, ieșirile în aer liber sunt mult mai importante pentru sănătate decât tindem să credem.

• Testele pe animale, promițătoare pentru reîntinerirea inimii, chiar și după un atac de cord
• Educația, ocupația și averea influențează riscul de deteriorare cognitivă

Atunci când ne gândim la activități antrenante pentru minte, de cele mai multe ori considerăm că este vorba despre un proces complex și epuizant precum alergarea, ciclismul sau înotul. Însă, chiar și vizitarea unor locuri poate să fie asociată cu o stare de bine crescută pentru persoanele care suferă de anxietate sau depresie, precizează Science Alert.

Plimbările sunt sănătoase pentru starea de bine

Un studiu publicat în 2021 de cercetătorii de la Clinica de Psihiatrie a Universității din Basel, Elveția au descoperit că cu cât sunt mai variate locațiile pe care le vizitează oamenii, cu atât este mai bună starea lor emoțională și psihologică.

Studiul a fost efectuat înainte de pandemie și a cuprins 106 pacienți cu probleme tulburări ale sănătății mintale. A fost vorba despre persoane care sufereau de tulburări afective, tulburări legate de anxietate, tulburări de stare și de personalitate sau obsesiv-compuslsive.

Vreme de o săptămână, acești pacienți au avut în posesia lor un telefon în plus pentru a li se putea urmări deplasările prin GPS. Au mai completat și o serie de chestionare privitoare la starea acestora de bine, la flexibilitatea psihologică și a simptomelor de sănătate mintală.

Comparând hărțile GPS cu rezultatele chestionarelor, autorii au identificat că starea de bine era influență de timpul și distanța care specifice fiecăruia dintre participanți, chiar dacă simptomele păreau să rămână în continuare neschimbate.

Activitatea în sine nu este suficientă pentru a reduce simptomele afecțiunilor mintale

După cum era de așteptat, acei pacienți cu fobii sau anxietăți au înregistrat o mobilitate mai redusă și o zonă mai mică de activitate.

În opoziție, nivelul crescut al stării de bine a fost asociat cu mai multă mișcare și o diversificare a acestei mișcări. „Rezultatele noastre indică faptul că activitatea în sine nu este suficientă pentru a reduce simptomele afecțiunilor mintale, dar poate cel puțin îmbunătăți starea de bine”, a explicat psihologul clinic Andrew Gloster din cadrul Universității din Basel.

Descoperirile acestea au venit în completarea unui corp de cercetare privitor la efectele activităților zilnice în rândurile celor cu probleme de sănătate mintală. De fapt, acesta este unul dintre primele studii care se folosește de GPS pentru a măsura mișcările spontane.

Evident, în lumea reală, astfel de date pot fi interpretate ca o încălcare a intimității pacientului, dar într-un cadru specializat, permite cercetătorilor să examineze efectele activităților simple care cel mai adesea trec neobservate.

Mersul în stația de tramvai sau urcatul scărilor pot ajuta sănătatea mintală

În 2020, un studiu care viza 67 de participanți a identificat activitățile de zi cu zi, precum mersul în stația de tramvai sau urcatul scărilor, făceau oamenii să se simtă mai activi și energici.

Mai mult, imagistica prin rezonanță magnetică a creierului participanților a arătat că aceia care se simțeau cel mai energici în urma mișcării aveau cantități mai mari de materie cenușie în cortexul cingular posterior – parte a creierului asociată cu reglarea emoțiilor.

Dar găsirea unei metode pentru a aplica aceste informații în prevenirea și tratarea tulburărilor mintale reprezintă un proces complex. „În prezent, trăim restricții severe ale vieții publice și sociale, lucru care ne poate afecta”, a spus cercetătorul neurolog Heike Tost.

Un indicator pentru gestionarea simptomelor afecțiunilor mintale

Studiul din 2021 a fost unul mic și limitat, dar descoperirile făcute sugerează că mișcarea poate fi un indicator pentru cât de bine vor gestiona situația pacienții cu afecțiuni mintale.

„Rezultatele indică faptul că modelul mișcării – distanță, destinații, diversitate – poate fi un indicator al funcționalității și stării de bine”, concluzionează autorii studiului.

Este nevoie încă de multe cercetări pentru a confirma și completa aceste descoperiri, dar autorii cred că folosirea sistemului GPS poate fi o metodă non-intruzivă pentru a examina activitățile zilnice și efectele lor.

Vă mai recomandăm și:

Legătura dintre anxietatea socială, stres și greutate în adolescență a fost aprofundată de cercetători

Tulburarea de personalitate borderline s-ar putea transmite în familie

Stresul acut duce la schimbări ale dinamicii creierului

Tulburările mintale și vârstele la care apar